The Tragedy of Hamlet, Prince of Denmark

Fülszöveg

«The time is out of joint; O cursed spite,
That even I was born to set it right!»
în aceste cuvinte, cred eu, este cheia conduitei întregi a lui Hamlet si pentru mine e ciar ca Shakespeare a cautat sa zugrâveasca o fapta mareafâ lasatâ în seama unui suflet neînstare sa o îndeplineascâ. Din acest punct de vedere, gâsesc câ piesa e desâvîrsit alcatuitâ. E în ea un stejar râsadit într-un vas de pret, care ar fi trebuit sa primeascâ în sînul lui numai flori suave; radacinile s-au rasfirat puternic, vasul s-a farîmat în cioburi.
O splendidâ, pura si foarte moralâ natura, fârâ puterea nervului care face pe erou, cade sub o povara, pe care nu poate nici s-o duca, nici sa se scuture de ea.
GOETHE
HAMLET este unícá Tn felul ei: o tragedle a gindirii inspirata de continua si niciodata satísfácuta meditatie asupra destinului omenesc si de intunecata tesáturá a even i men telo r acestei lumi, tragedle calculatá sa trezeascá exact aceeasi meditatie in mintea spectatorilor. Enigmatica... Tovább

Fülszöveg

«The time is out of joint; O cursed spite,
That even I was born to set it right!»
în aceste cuvinte, cred eu, este cheia conduitei întregi a lui Hamlet si pentru mine e ciar ca Shakespeare a cautat sa zugrâveasca o fapta mareafâ lasatâ în seama unui suflet neînstare sa o îndeplineascâ. Din acest punct de vedere, gâsesc câ piesa e desâvîrsit alcatuitâ. E în ea un stejar râsadit într-un vas de pret, care ar fi trebuit sa primeascâ în sînul lui numai flori suave; radacinile s-au rasfirat puternic, vasul s-a farîmat în cioburi.
O splendidâ, pura si foarte moralâ natura, fârâ puterea nervului care face pe erou, cade sub o povara, pe care nu poate nici s-o duca, nici sa se scuture de ea.
GOETHE
HAMLET este unícá Tn felul ei: o tragedle a gindirii inspirata de continua si niciodata satísfácuta meditatie asupra destinului omenesc si de intunecata tesáturá a even i men telo r acestei lumi, tragedle calculatá sa trezeascá exact aceeasi meditatie in mintea spectatorilor. Enigmatica opera seamana cu acele ecuati i !rationale, din care o fractiune de márime necunoscutá rámíne totdeauna de rezolvat, fárá sa admita vreo so I u tie.
Destinul umanitatii este expus in ea ca un gigantic Sfinx, care ameninta' sa práváleascá in abisul scepticismulut pe toti care nu sint
'J.
in stare sa-i dezlege cuniplitele enlgme.
A. W. SCHLEGEL
In HAMLET, mi-l inchipul (pe Shakespeare, n. ed.) a fi vrut sa exemplifice necesitatea morala a unei balante int re atentia noastra fata de lumea externa si meditatia asupra tumli interne — balanta cuvenita intre lumea imaginará si cea reala. La Hamlet, aceastá balanta nu exista — gindurile, imaginlle si fantezia lui fiind mult mai vii decit perceptiile si chiar perceptiile lui trecind print r-un medium de contemplatii, care le dá in aceastá trecere o forma si o culoare, ce nu le apartin in chip firesc. De aci vine marea si anormala (lui) activitate intelectualá, urmata de aversiune fata de viata realá
S. COLERIDGE
Alte opere ale spíritului egaleazä HAMLET; ni ci una n-o în trece. în H AM LET este toata maiestatea durerii. O drama iesind dintr-un sepulcru deschis — aceasta e colossi. HAMLET este, dupa pârerea noastra, opera capitala a lui Shakespeare.
Hamlet are în el ceva nedefinit prin care ne reprezinta pe toti. Agnosco fracrem. Daca la anumite ceasuri ne-am controla pulsul, ar trebui sâ fim constienti de febra lui. Strania lui realîtate este, dupa tofi, propria noastra real i täte. El este omul îndurerat ce sîntem cu totii în anumite situafii. Nesanâtos cum e, Hamlet exprima conditia permanenta a omului. El reprezinta dezacordul conçtiinfei cu o viafa nepotrivita. El reprezinta gheata care strînge si ne opreste mersul : gheata aceasta e timpul. Shakespeare II elibereaza de el, si pe buna dreptate.
V. HUGO
ín HAMLET, prima drama fitozoficä a erei moderne, tntilnim Intíia data carac terül ti pic modern, cu sentimentul intens al tuptei dintre ideal si lumea adeväratä, cu ascutitul lui simt pentru proportia dintre putere si aspirafie si cu acea complexitate de natura, care se aratá ín spirit fára bucurie, crud combinatá cu sensi-bilitate, cu impacienfa freneticá in rázboí cu
inveteratá amínare.
G. BRANDES
Am numit noi însine maladie conditia spi-ritului care duce pe Hamlet la ruina; dar cu-vîntul acesta e cuvînt de medic sau de moralist, în timp ce tragedia e opera de poet, care nu descrie o boala, ci cînta un cîntec de spaimâ, al disperarii si dezolariî, cîntec atît de sublim, fiindca izvorâçte din sublim, încît se pare ca din el trebuie sa se nasca un nou si mai înalt concept al realitafii si acfiunii umane. Ceea ce pentru Hamlet a fost perdifie, pentru su-fletul omenesc e o criza, care mai tîrziu, dupa aproape doua secóle de la tragedia shakespear-iana, lua atîta extindere si complexitate, ca ajunse sâ designeze o întreaga epoca istorica; si totusi, valoarea ei este mai mult decît istorica, deoarece, cînd individuala, cînd generala, cînd mai slaba, cînd mai vehementa, ea se întoarce si retraieste permanent.
B. C R O C E Vissza