Bucuresti muzee de arta

Fülszöveg

IPrincipala unitate muzeisticâ de arta bucureçteanâ este Muzeul de artâ al Republicii Socialiste Romania, întemeiat in anul 1950, el çi-a alcâtuit o colecpe de bazâ prin comasarea fostelor colecjii regale, a Pinacotecii Statului, a Muzeului Toma Stelian çi a Muzeului Kalinderu. Instalat in Palatul Republicn, Muzeul de artâ dispune in prezent de un patrimoniu de cca 60 000 opere de artâ, grupate in mai multe sectii, unele eu caracter autonom, cum este Muzeul de artâ brîncoveneascâ din palatul Mogoçoaia. Consideratâ în ansamblu, se poate afirma ca aceastâ institutie este asemenea unei largi ferestre deschise pentru cunoaçterea istoriei artei româneçti din cele mai vechi timpuri pînâ in zilele noastre. într-adevâr, in Sectia de artâ veche româneascâ vizitato'rului i se oferâ posibilitatea sâ vinâ in contact direct eu piese reprezentative de argintârie — cum ar fi câdelnita de la Tismana, ferecâturile si cânile brincovenesti lúcrate de vestitii argintari din Sibiu si Braçov etc. —, eu... Tovább

Fülszöveg

IPrincipala unitate muzeisticâ de arta bucureçteanâ este Muzeul de artâ al Republicii Socialiste Romania, întemeiat in anul 1950, el çi-a alcâtuit o colecpe de bazâ prin comasarea fostelor colecjii regale, a Pinacotecii Statului, a Muzeului Toma Stelian çi a Muzeului Kalinderu. Instalat in Palatul Republicn, Muzeul de artâ dispune in prezent de un patrimoniu de cca 60 000 opere de artâ, grupate in mai multe sectii, unele eu caracter autonom, cum este Muzeul de artâ brîncoveneascâ din palatul Mogoçoaia. Consideratâ în ansamblu, se poate afirma ca aceastâ institutie este asemenea unei largi ferestre deschise pentru cunoaçterea istoriei artei româneçti din cele mai vechi timpuri pînâ in zilele noastre. într-adevâr, in Sectia de artâ veche româneascâ vizitato'rului i se oferâ posibilitatea sâ vinâ in contact direct eu piese reprezentative de argintârie — cum ar fi câdelnita de la Tismana, ferecâturile si cânile brincovenesti lúcrate de vestitii argintari din Sibiu si Braçov etc. —, eu broderii de pret ca ' epitaful de la Cozia (1394) sau epitaful de la Neamt (1437) —, eu icoane si picturi murale — ca cele de la minâstirea Argesului - , eu splendide iconostase çi piese de mobilier. Profilatâ pe prezentarea artei din época lui Constantin Brincoveanu (1688 - 1714), sectia din palatul Mogoçoaia, el însu^i o remarcabilâ opera de artâ arhitectonicâ (1702), contureazâ o sugestiva imagine a uneia dintre cele mai fecunde epoci din istoria artei vechi româneçti. Pâçind in epoca moderna, in cadrul Galeriei nationale, vizitatorul face cunoçtinfâ eu capodoperele clasicilor noçtri, pictorii Nicolae Grigorescu, Ion Andreescu, Çtefan Luchian, Theodor Pallady, Gheorghe Petraçcu, Francise Çiratoj Nicolae Dârâscu, Dumitru Ghiatâ si aljii, prin a câror nobilâ conlucrare s-a cristalizat çcoala de picturâ româneascâ, uçor de recunoscut prin calitâîile cromatice de o singularâ puritate, prin armoniile calme çi decantare, prin vigoarea arhitectonicâ a compozifiilor. Maeçtrii epocii noastre au imbogâfit eu valente noi universul pictural románese, altoind pe trunchiul bogat al traditiei inovaçiile de limbaj aie contemporaneitâfii : H. H. Catargi, Alexandru Ciucurencu, Corneliu Baba, alâturi de mulfi alçii care nu pot incapea intr-o sumará enumerare, populeazâ sâlile Galeriei nationale eu opere de prestigiu, de autenticâ valoare muzeisticâ Lucrarile de sculpturâ permit evocarea unor mari artiçti, ca vizionarul plin de zbucium Dimitrie Paciurea, sau ne introduc m lumea de megalabilâ indrâznealâ a marelui Constantm Brâncuçi, ctitorul sculpturii moderne universale. Galeria universalâ a Muzeului de artâ tezaurizeazâ un important patrimoniu de opere de artâ strâinâ - europeanâ çi orientalâ —, in cadrul expunerii fiind reprezentate lucrâri de prestigiu din tóate momentele de strâlucire din istoria picturii, sculpturn çi artelor decorative.
Deçi este, prin profilul sau, un muzeu • istoriC; Muzeul de istorie al R.S. Româriia cuprinde numeroase opere de arta, multe de notorieiate universalâ. Inaugurat în •97'^ -1 este de fapt continuatorul fostului Muzeu National de Antichitati, institutie' l care a bénéficiât de-a lungul timpului de i conlucrarea unor ilustre personalitáp ale , vietii noastre culturale çi çiiinîifice: Ce2ar Bolliac, Mihail Kogalniceanu, Grigore • | Tocilescu, Vasile Pârvan ç.a. Patrimoniul muzcului este deosebit de bogat, cuprin-zînd cîteva sute de mii de piese reprezen-rativc peniru toate perioadele istorice, eu i lotUi .emarrabile nind colectiile de '
ceramicá neolítica, tezaurele din época bronzului çi din época migratiilor, únele piese din lapidariul roman, colectiile de numismática. De o rara valoare artística sínt vasele apar^inínd culturii neolitice Cucuteni, surprinzatoare prin frumusetea formelor §i prin rafinamentul decoruliii pictat cu motive spiralice si meandrice; notabile sínt deasemeni coiful de aur de la Puiana-Cotofeneçti (V—IV î.e.n.), tezaurul de la Pietroasa- (sec. IV e.n.) si tezaurele de la Apahida (V—VI), continînd piese devenite celebre nu atît pentru bogada lor fabuloasa, cît pentru frumusetea in-egalabilâ a travaliului artistic, în categoría marilor muzee de arta bucu-reçteana, un loc deosebit de important revine Muzeului de arta populará çi Muzeu-lui Satului, prin intermediul carora se deschid largi ferestre spre miraculosul univers al creatiei artistice populare care i în Románia este impresionantâ prin varietate si dinamism. Fondai în anul 1874, Muzeul de arta populará este azi trezorierul unei colectii de ' peste 70 000 obiecte, una dintre cele mai mari colectii etnografice nationale din lume. Sînt reprezentate aici toate dome-niile artei populare — textile, lemn, ceramica, feronerie etc., din fiecare zona etnografica a târii.
Valorificînd acelaçi tezaur de artâ populará româneasca, Muzeul Satului ne introduce direct în mijlocul açezarilor rurale, desco-perind prin fiecare unitate gospodareasca originalitatea çi inventivitatea construc-torilor-tarani, nobletea calma a arhitecturii interioare care se moduleazâ de la o zona la alta în cadrul unei impresionante unitáfi de viziune, de stil. Situât într-un cadru natural cu respiratie generoasá, Muzeul Satului din Bucuresti a fost initiât de niarele sociolog Dimitrie Gusti, fiind o ex;v :sie a çcolii sociologice româneçti. Contînd azi printre cele mai mari çi mai bógate muzee etnografice în aer liber din Europa, el prezintâ o imagine complexa a satelor româneçti din întreaga tara, prin unitaîi autentice de mare valoare. Lucrári de înaltâ valoare artisticá mai pot fi: admírate în diverse alte muzee çi colectii publiée care s-au constituit prin pasio-nata daruire pentru frumos a unor mspu.içi specialiçti ai domeniului sau oameni de cultura ataçati acestuia. Aça sînf; muzeele çi colectiile: K.H. Zambaccian, George Oprescu, A. Simu, I. Dona, / C. Medrea, G. Avachian, M. Weinberg, Í Maria çi Aurel Avramescu çi áltele în care sînt prezentate atît lucrari de arta ; româneasca, veche çi moderna, cît çi opere de an a universalâ, o pondere deosebita , revenind lucrârilor de arta exfrem-orien;'' ! tala.
m
" '1/

Vissza